Evaluarea motivatiei in joc

Exista 3 perspective usor diferite, dar complementare, cu privire la rolul motivatiei sociale si la originea dignosticului de TSA.

PERSPECTICA BIOLOGICA
Copilul cu TSA percepe si proceseaza informatiile sociale diferit. Aceast deficit duce la scăderea preferinta/atentia fata de informatiile sociale (fete, voci, gesturi, emotii) ceea ce, la randul sau, duce la deficite si mai mari – imitatie, impartasirea emotiilor, joint attention. Cu alte cuvinte, lipsa experientelor pozitive cu ceilalti duce la izolare, creand astfel un efect in cascada a experientelor negative care, in mod automat, blocheaza invatarea pe termen lung.

DEZVOLTAREA COPILULUI
Cercetarile arata ca dezvoltarea abilitatilor sociale si comunicare apare in contextul interactiunii afective calitative, in care atentia bebelusului este indreptata direct spre informatiile sociale recompensatorii.
Expunerea la limbaj nu este suficienta pentru a promova dezvoltare adecvata; dimpotriva, aceasta expunere trebuie sa se intampla in contexte de interactiune pozitiva cu adultii. Adultul trebuie sa fie receptiv la orice comportament al copilului, sa zambeasca mult, sa arate un afect pozitiv, sa il atinga. Pentru ca multi copii cu TSA nu gasesc interactiunea sociala recompensatorie si placuta, nu vor cauta sa interactioneze, chiar o sa o evite activ – blocandu-si dezvoltarea comunicarii sociale.​

INTERVENTIA COMPORTAMENTALA
Analistii comportamentali sugereaza ca, de multe ori, copiii cu TSA pot experimenta “neputinta invatata”; adica nu percep relatia directa dintre actiunilor lor si mediu. Cu alte cuvinte, nu inteleg contingenta dintre raspuns si recompensa. Aceasta “neputinta invatata” duce la rate foarte mici de raspunsuri si initieri. Din acest motiv trebuie sa ne concentram pe eliminarea acestei stari prin interventii de stabilire clara a relatiilor de “raspuns – recompensa”.

Cresterea motivatiei sociale trebuie sa fie o prioritate in ABA deoarece acopera alt deficit major in TSA!

Motivatia este cheia! Imbunatatirea motivatiei sociale ar trebui sa fie un target principal in interventia comportamentala, deoarece abordeaza un deficit de baza in TSA !

INTREBARI ESENTIALE
• Recompensa este motivanta pentru copil (ii place/o doreste)?
• Recompensa are legatura cu raspunsul copilului?
• Incercarile copilului sunt recompensate?
• Adultul modeleaza si extinde raspunsul copilului?
• Adultul imita raspunsul copilului?

Descarca Evaluarea motivatiei in joc

EVALUAREA MOTIVATIEI

1. Responsivitate: De cate ori imi raspunde copilul? Numara cate ocazii sociale/de comunicare i-ai oferit si incercuieste la cate a raspuns copilul. Calculeaza procentul.

2. Orientare sociala: Se uita la mine? Este indreptat spre mine? Noteaza din inregistrarea de 10 minute de cate ori a fost orientat spre adult cand i s-a cerut ceva. Calculeaza procentul.

3. Reciprocitate (turn-taking): De cate ori raspunde la initierea adultului in mod sincron (eu-tu-eu-tu). Inregistreaza 10 minute. Trage o linie ori de cate ori adultul a spus/facut ceva si copilul i-a raspuns. Calculeaza procentul. Raspunsurile sincrone trebuie sa vina imediat dupa initierea adultului si sa fie direct legate de ceea ce a spus/facut adultul anterior.

4. Latenta in raspuns: Cat de rapid imi raspunde? Masoara durata dintre promptul sau SD-ul adultului si raspunsul copilului. Masoara lantenta pentru 20 de raspunsuri (nu trebuie sa fie consecutive) si fa media de latenta.

5. Initiere: Initiaza comunicarea, jocul sau interactioneaza cu adultul sau doar raspunde la initierile adultului? Observa 10 minute de joaca independenta. Daca copilul se apropie si initiaza este ok ca adultul sa-i raspunda. Altfel, adultul ramane si il observa. De cate ori s-a apropiat de adult? De cate ori s-a apropiat si a cerut 1) obiecte, 2) ajutor, 3) a aratat obiecte, 4) a cerut comfort, 5)a avut un scop social (i-a zambit adultului)?

6. Joint attention: Alterneaza privirea intre adult si obiect? Arata, ofera? De cate ori?

7. Imitatie: Imita actiuni si cuvinte? Noteaza de cate ori a imitat actiunea, cuvintele sau sunetele adultului.

8. Starea copilului: Afect: Cat de fericit este? Vad ca rade, zambeste, are diferite expresii faciale si multa energie? Inregistreaza 10 minute adult – copil si apoi imparte inregistrarea in intervale de 1 minut. Defineste operational starea copilului si noteaza pe fiecare minut daca arata 1) afect negativ, 2) netru sau 3) pozitiv

9. Implicare: Cat de implicat este? Este interesat, chiar entuziasmat de activitate, isi asteapta randul, continua activitatea si ramane in proximitatea adultului? Noteaza pe fiecare minut daca: 1) absenta implicarii, 2) partial implicat, 3) implicat total

10. Cate comportamente problema (CP) are intr-o activitate? Nu are niciun tantrum? Noteaza pe fiecare minut daca: 1) apare CP pe toata durata intervalului, 2) cateva Cp, 3) nu apare CP.

Alina Vlad (Bobarnac), BCBA

Sursa: Naturalistic Developmental Behavioral Interventions for Autism Spectrum Disorder – Yvonne Bruinsma, Mendy Minjarez, Laura Schreibman. Brookes Publishing, 2019