Raspunde la nume

Atunci cand copilul nu raspunde la nume in mod constant parintele isi ridica semne de intrebare legate de evolutia dezvoltarii copilului. Esecul de a raspunde la nume este considerat un indicator puternic a diagnosticului de autism in M-CHAT sau ADOS. Intrucat foarte multi copii cu autism au dificultati pe acest palier, programul „Raspunde la nume” se regaseste in primele lor PIP-uri, indiferent daca sunt pregatiti sau nu pentru predarea acestui comportament, motiv pentru care l-am ales ca protocol de discutie.

In contexte strigam pe cineva pe nume? Atunci cand 1) vrem sa-i oferim ceva, 2) sa-i cerem ceva (sa aduca ceva, sa se duca undeva, sa raspunda la o intrebare), 3) sa vina la noi.

Situatia 1 este poate cea mai simpla deoarece implica relatia „Te strig” – „Te uiti la mine” – „Ai acces la ceva super-preferat”. Dar si in aceasta situatie simpla copilul trebuie sa aiba o preachizitie importanta si anume contactul vizual in mand (cand isi doreste un obiect copilul se uita la obiect si apoi la adult; trage de adult sa plece dintr-un loc – il ia de mana si se uita la adult). În situatiile 2, 3 si 4 avem nevoie de o alta preachizitie importanta si anume raspunsul la instructii simple (ex., Il strig pe nume – se intoarce si se uita la mine – Ii cer sa vina la mine – nu intelege ce îi cer pentru ca nu am lucrat anterior pe relatia instructie – raspuns: „Vino” – „Porneste spre mine in 3 secunde de cand i-am spus sa vina la mine”).

Unul din protocoalele scrise si folosite frecvent de coordonatorii din DAAL – CCR vine din secventa curriculara dezvoltata de Autism Partnership (apsparks.com). Ce apreciez la secventa curriculara AP este logica pasilor de predare, de la mediul structurat la cel natural, de la simplu la complex.

So, let’s begin!

Predare: Vrem sa-i oferim ceva preferat/sa-i aratam ceva ce credem ca o sa-i placa (situatia 1)

Criteriul de invatare a programului: Cand este strigat pe nume, copilul se va uita in 3-5 secunde la adult/copil în 80% din oportunitati (4 din 5 oportunitati).

Etapele programului:
1. Mediu structurat (sesiune). Nu este angajat in activitate
2. Mediu structurat (sesiune). Fata in fata, pe scaun
3. Intr-o activitate moderat preferata
4. Intr-o activitate preferata
5. La locul de joaca/ in parc

Numar de trial-uri/sitting: 5

PREDARE – Etapa 1. Predare in mediu structurat (sesiune). Nu este angajat in activitate

Context: Copilul se afla la inaltime (pe masa, pe pat), iar terapeutul se pozitioneaza mai jos, astfel incat sa-i fie mai usor copilului sa se uite la el. Terapeutul ii ofera un obiect interesant copilului (nu din cele super-preferate). Dupa 5-10 sec. retrage obiectul si se pregateste pentru primul SD.

SD: „Numele copilului”
Raspuns: Copilul se uita in 3 secunde la terapeut.
Consecinte:
• Daca nu se uita la terapeut: terapeutul face o pauza de 5 sec. si reia SD-ul. Nu incercati sa folositi promptul fizic (sa-i miscati capul, sa va puneti mainile astfel incat sa-i restrictionati aria vizuala, sa-i miscati barbia)
• Daca se uita la terapeut : terapeutul ii ofera imediat un obiect super-preferat.
• Daca dupa ce terapeutul retrage obiectul preferat copilul continua sa se uite la terapeut: terapeutul se uita in lateral (cu coada ochiului va vedea cand el/ea se uita in alta parte): doar atunci va da urmatorul SD.

PREDARE – Etapa 2. Predare in mediu structurat (sesiune). Fata in fata, pe scaun

Context: Fata in fata, pe scaun, la o distanta de 0.5 m. Terapeutul ii ofera un obiect super-preferat copilului. Dupa 5-10 sec. retrage obiectul si se pregateste pentru primul SD.

SD: „Numele copilului”
Raspuns: Copilul se uita in 3 secunde la terapeut.
Consecinte:
• Daca nu se uita la terapeut: terapeutul face o pauza de 5 sec. si reia SD-ul.
• Daca se uita la terapeut : terapeutul ii ofera imediat obiectul super-preferat.
• Daca dupa ce terapeutul retrage obiectul preferat copilul continua sa se uite la terapeut: terapeutul se uita in lateral (cu coada ochiului va vedea cand el/ea se uita in alta parte): doar atunci va da urmatorul SD.

PREDARE – Etapa 3. Intr-o activitate moderat preferata

Context: Pe covor, copilul este angajat intr-o activitate moderat preferata (ex., face un incastru). Dupa 5-10 sec. de joc/2-3 piese puse independent terapeutul se pregateste pentru primul SD.

SD: „Numele copilului”
Raspuns: Copilul se uita in 3 secunde la terapeut.
Consecinte:
• Daca nu se uita la terapeut: terapeutul face o pauza de 5 sec. si reia SD-ul.
• Daca se uita la terapeut: terapeutul ii ofera imediat un obiect sau incepe o activitate mult mai interesanta decat ceea ce facea el anterior (ex., ii face baloane de sapun, ii canta, îi da drumul la melodia preferata pe youtube, îi da ceva dulce/sarat).
• Daca dupa ce terapeutul retrage obiectul super-preferat copilul continua sa se uite la terapeut: terapeutul se uita in lateral (cu coada ochiului va vedea cand el/ea se uita in alta parte): doar atunci va da urmatorul SD.

PREDARE – Etapa 4. Intr-o activitate preferata

Context: Pe covor, copilul este angajat intr-o activitate preferata (ex., se joaca cu sina de tren si doua vagoane – ii lipseste locomotiva, aceasta fiind cautata in mod frecvent de copil). Dupa 5-10 sec. de joc independent terapeutul se pregateste pentru primul SD.

SD: „Numele copilului”
Raspuns: Copilul se uita in 3 secunde la terapeut.
Consecinte:
• Daca nu se uita la terapeut: terapeutul face o pauza de 5 sec. si reia SD-ul.
• Daca se uita la terapeut: terapeutul ii ofera imediat obiectul super-preferat asociat jocului (ex., locomotiva) – acest element contribuie decisiv la imbogatirea jocului, il face mai distractiv si, cu siguranta, datorita acestui obiect copilul va sta mai mult in acest joc. Daca este necesar copilului i se ofera doua tipuri diferite de recompense – obiectul super-preferat din joc si o recompensa primara (ex., locomotiva si un aliment dulce/sarat)
• Daca dupa ce terapeutul retrage obiectul super-preferat copilul continua sa se uite la terapeut: terapeutul se uita in lateral (cu coada ochiului va vedea cand el/ea se uita in alta parte): doar atunci va da urmatorul SD.

PREDARE – Etapa 5. La locul de joaca/ in parc

Context: La locul de joaca (de preferat sa se inceapa predarea cand sunt singuri la locul de joaca). Dupa 15-30 de sec. de explorat locul terapeutul se pregateste pentru primul SD.

SD: „Numele copilului”
Raspuns: Copilul se uita in 3 secunde la terapeut.
Consecinte:
• Daca nu se uita la terapeut: terapeutul face o pauza de 5 sec. si reia SD-ul.
• Daca se uita la terapeut: terapeutul se duce imediat la copil si face ceva o activitate preferata cu el (ex., il invarte, il ia in brate si il ajuta sa atinga o creanga). La terminarea activitatii terapeutul il duce pe copil in locul din care l-a luat).
• Daca dupa ce terapeutul se retrage copilul continua sa se uite la terapeut: terapeutul se uita in lateral (cu coada ochiului va vedea cand el/ea se uita in alta parte): doar atunci va da urmatorul SD.

Generalizare si retragere a interventiei:

Generalizarea SD-ului: Numele copilului, Porecla, Iubire, Puiut, etc.
Generalizarea distantei: Adultul il striga de la 1-5 metri
Generalizarea contextului: 1: ________, 2: ________, 3: ________
Generalizarea persoanei: 1: ________, 2: ________, 3: ________
Generalizarea distractorilor: 1: ________, 2: ________, 3: ________

Monitorizarea interventiei comportamentale (Roluri si responsabilitati)

Colectare de date: Terapeut/Parinte
Verificarea abilitatii in repertoar: la cel putin doua saptamani de la inchiderea predarii

Feedback dat de coordonator pentru fidelitatea implementarii programului: O data pe saptamana pe baza datelor trimise de terapeut/parinte.

Programul „Raspunde la nume” nu se opreste aici. Mai este de lucru la nivel de raspuns (ex., Se uita si spune „da”/”Ce-i?”/”Vin acum”), de tonalitate (ex., sa vorbeasca mai tare daca se afla in alta camera sau se afla la o distanta mai mare de 5 m de cel care il striga) si de discriminare conditionata (sa raspunda cand este numit vs sa nu raspunda atunci cand este numit un alt coleg – „Andrei, raspunde tu!” vs „Maria, raspunde tu!”).